BIRD – Recenzie

"Deși Bird (2024) a fost bine primit de critici, unii dintre aceștia au subliniat dificultatea de a echilibra elementele de realism social cu cele de fantezie, considerând că narațiunea devine uneori confuză și supraîncărcată."

0
708
Ascultă acest articol


Bird (2024) este o poveste emoționantă care oferă o perspectivă unică asupra procesului de maturizare a unui copil, dar și a impactului pe care adulții îl au asupra vieții acestuia.

Regizoarea Andrea Arnold, cunoscută pentru abordările sale realiste, o aduce în rol principal pe Bailey, o fată de 12 ani, interpretată de actrița debutantă Nykiya Adams, care trăiește într-un mediu defavorizat din Kent, Anglia, alături de tatăl ei, Bug (Barry Keoghan), și fratele ei, Hunter (Jason Buda, actor de origine română). Bailey navighează prin provocările unei vieți dificile, căutând evadare și sens, iar intriga se complică odată cu apariția unui străin enigmatic, numit Bird (Franz Rogowski), a cărui prezență misterioasă aduce o rază de speranță și deschide posibilitatea evadării din realitatea apăsătoare.

Cinematografia semnată de Robbie Ryan surprinde frumusețea austeră a mediului înconjurător, amplificând atmosfera poetică a filmului, insă “realismul magic” pe care Andrea Arnold îl injectează în poveste nu este atât de ușor de descifrat pe cât ne-am aștepta de la astfel de filme. Timp de două treimi din durata filmului, regizoarea ignoră intenționat ideea că totul va lua o turnură neașteptată, prin faptul că încercările lui Bailey de a-și depăși condiția eșuează constant. Dar apoi apare o dilemă: revine Bird după primul său rămas-bun sau mintea lui Bailey compensează și și-l imaginează ca pe un înger păzitor?

Mi-a plăcut această ambiguitate, pentru modul în care o învață pe Bailey că are control asupra felului în care își trăiește viața. Bird devine un catalizator pentru maturizare, iar Franz Rogowski este spectaculos în rolul de “cvasi-însoțitor” și însoțit deopotrivă, relevând un personaj complex, o prismă a universului lui Bailey. Interpretarea sa autentică reflectă vârsta fizică a lui Bird, dar și o inteligență emoțională care depășește această vârstă, în timp ce dezvăluie latura ludică a personajului. Toate aceste elemente simbolizează transformarea prin care trece Bailey.

Barry Keoghan completează distribuția cu un rol remarcabil, condimentând viața de zi cu zi recompusă de Andrea Arnold într-o poezie vizuală care explorează relațiile disfuncționale și frumusețea neașteptată a cotidianului.

Alt aspect interesant este că mișcările camerei de filmat, folosite ca instrument narativ esențial, sunt ca o extensie a emoțiilor personajelor, creând o experiență profund personală. A fost utilizată o cameră de mână pentru a obține apropierea de personaje, ceea ce oferă o perspectivă subiectivă și imersivă. Mișcările camerei sunt adesea instabile, reflectând starea emoțională a lui Bailey, iar regizoarea pune accent pe prim-planuri și detalii care inițial par nesemnificative, creând ritmuri poetice și rupturi deliberate.

Mi-a plăcut foarte mult coloana sonoră din Bird (2024), bazată pe beat-uri fragmentate și ecouri ambientale. Contribuția artistului britanic Burial completează foarte bine atmosfera sumbră, dar plină de speranță, a filmului. Burial este cunoscut pentru soundscape-urile sale introspective și texturile electronice minimaliste, abilitatea sa de a reda senzația de melancolie urbană fiind inconfundabilă.

În Bird (2024), el reușește să amplifice intimitatea poveștii și să traducă emoțiile personajelor în sunete. Contribuția lui Burial transformă filmul într-o experiență senzorială completă, iar sunetul său eteric devine o voce tăcută a personajelor, exprimând ceea ce cuvintele și imaginile nu pot transmite întotdeauna.

Bird (2024) este, în esență, un film despre speranță și poate fi privit ca o odă adusă imaginației, un memento care transmite că frumusețea poate fi descoperită chiar și în cele mai întunecate cotloane ale existenței. Este inevitabil să nu comparăm acest film cu proiectul anterior al regizoarei. Filmul Fish Tank este despre o tânără care se luptă cu sărăcia și disfuncționalitatea familială, într-o formă brută și la fel de profundă.

Deși Bird (2024) a fost bine primit de critici, unii dintre aceștia au subliniat dificultatea de a echilibra elementele de realism social cu cele de fantezie, considerând că narațiunea devine uneori confuză și supraîncărcată.

Bird (2024) a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Cannes pe 16 mai 2024 și a fost lansat în cinematografele din USA și UK pe 8 noiembrie 2024. În România, premiera este programată pentru 17 ianuarie 2025, fiind distribuit de Bad Unicorn.

RECENZIE DE ALINA GABRIELA BOICU

  • Regizor: Andrea Arnold
  • Scenariu: Andrea Arnold
  • Gen: Dramă
  • Lansare: 17.01.2025
  • Durata: 1h 59m
  • Studio producție: BBC Film, Ciné+, Canal+
  • Clasificare: N-15 – Nerecomandat 15
  • Distribuitor: Bad Unicorn
  • Actori: Nykiya Adams … Bailey
    Franz Rogowski … Bird
    Barry Keoghan … Bug
    Jason Buda … Hunter
  • Sinopsis: “Bailey (Nykiya Adams) are 12 ani şi locuiește ilegal într-o casă din North Kent, împreună cu Bug (Barry Keoghan), tatăl ei divorțat, și cu fratele ei mai mare. Preocupat de idei de îmbogățire riscante și rapide, Bug nu are prea mai are timp pentru copii, așa că Bailey, aflată în pragul pubertății, îşi satisface cum poate nevoia de atenţie și aventură. Într-o zi îl întâlnește pe Bird (Franz Rogowski), iar linia dintre realitate și magie devine tot mai subțire.” – Bad Unicorn

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.