“Grafica excelează, atmosfera acaparează, ropotul armelor asurzeste, iar diversitatea combat-ului precum şi calitatea sunetului oferă o experienţă de gaming ieşită din comun.”
Gen: FPS
Lansare: noiembrie 2016
Studio: Activision
Distribuitor: Activision Blizzard România
Clasificare: AP.12
Sinopsis:
Call of Duty se reîntoarce la origini pentru a vă relata o bătălie epică între două armate, cum seria nu a mai cunoscut până acum. Call of Duty: Infinite Warfare se va lansa pe 4 noiembrie, acaparând jucătorii într-o poveste de război care, pentru prima dată în istoria francizei, se întinde dincolo de graniţa planetei noastre, în vasta întindere a sistemului solar.
Call of Duty: Infinite Warfare pune povestea în prim plan, cu un fir narativ bogat şi imersiv. Infinity Ward cucereşte noi frontiere, explorând dificultăţile şi responsabilitatea reieșită din ocuparea unei funcţii de conducere. Într-un moment total potrivnic, jucătorul va prelua postul de capitan al unei nave de război şi va lupta împotriva unui inamic necruţător. Soldaţi experimentaţi vor fi puşi în situaţii extraordinare care le vor testa capacităţile dobândite în timpul antrenamentelor şi le vor dezvălui propriul caracter, pe măsură ce învaţă să conducă şi să ia acele decizii dure, dar necesare pentru a-şi asigura victoria.
Jocul introduce în Call of Duty locaţii nemaivăzute până acum, arme noi, dar şi abilităţi ingenioase. Întreaga campanie, din momentul în care eşti pe picioarele tale şi până în carlinga navei spaţiale pe care o pilotezi, este o experienţă fără întreruperi, cu foarte mici momente de încărcare a nivelurilor, livrând acele scene memorabile de care fanii s-au îndrăgostit.
În ceea ce priveşte acţiunea online, Call of Duty: Infinite Warfare promite să lovească cu impact maxim şi să recreeze acel război viitor în care fiecare secundă contează. Modul multiplayer al jocului vine cu o îmbunătăţire a sistemului de deplasare din Call of Duty, concentrându-se pe conflictele din linia întâi. De asemenea, Infinite Warfare include şi un mod Zombies cooperativ care va azvârli jucătorii într-o poveste noua şi originală, cu mecanici noi de gameplay. Nu este nicio surpriză că mod-ul multiplayer include şi Zombies care este mai feral și horific ca niciodată!
Recenzie:
“The sun the moon and the stars would have disappeared long ago… had they happened to be In the reach of predatory human hands” – Havelock Ellis
Dezvoltat de Infinity Ward şi publicat de Activision, “Call of Duty: Infinite Warfare” (CoD: IW) este un shooter cu un pedigree diferit de ceea ce am avut de butonat până acum din această serie. Recenzia de față este făcută pentru PlayStation 4, jocul a apărut însă şi pentru PC şi desigur Xbox One.
Şi-a păstrat lupul câteva dintre năravuri, dar părul şi l-a schimbat pe vidul negru al spaţiului cosmic, pe tematica SF şi intriga de școală veche. Colonizarea spaţiului se întâmplă ca în mai toate SF-urile “realiste”, din nevoie, nu din dorinţa de a ne autodepăși. Nu vă aşteptaţi deci la discursul idealist, sau la o schimbare radicală a abordării tematice. Am secătuit pământul şi ne-am luat tălpăşiţa în căutarea resurselor din sistemul solar. Coloniile şi-au dorit independența, au format Settlement Defense Front-ul şi l-au chemat pe Jon Snow să-i conducă. Avea deja un CV impresionant de când cu bătălia pentru Winterfell.
Practic în Infinite Warfare gâlceava s-a mutat din bocancii de piele în cei presurizaţi, din ţărâna terestră în îngheţul de pe Marte.
CoD: IW profită la maxim de premizele futuriste, pentru a ne delecta cu imagini şi scene demne de tablou. Campania single player este spectaculoasă, iar experienţa audio vizuală uimitoare. De multe ori am rămas gură-cască, lănsându-mă acaparat de planşele imersive, peste care jocul îşi aşternea condeiul gloanţelor. Nu de puţine ori abia mi-am păstrat viaţa. Momentele în care îţi poţi clăti ochii fără să fi nevoit să lupţi sunt destule, o sabie cu două tăişuri, desigur, dar vă sfătuiesc să profitaţi de ele. Mo-cap-ul este exemplar. Personajele sunt redate cu enormă atenţie la detalii grafice, expresii faciale, textura materialelor şi luminozitate, iar asta contribuie enorm la atmosferă, credibilitate şi realism. Sunetul şi efectele sonore inundă timpanele ca un ropot continuu mai ales în timpul încleştărilor.
Contează mult faptul că jocul actoricesc este decent, chiar dacă durata campaniei este prea mică pentru a vorbi despre ataşament real la o cauză sau personaj. Kit Harrington îşi joacă rolul cu maxim de prejudiciu şi conferă antagonistului o prestanţă aparte. Lipseşte adâncimea narativă, definiţia personajelor, însă în cea mai mare parte nu ne lovim de clişee supărătoare. Emoţia este şi ea dozată cu zgârcenie. Pentru unii pretenţia la o campanie solidă şi imersivă de 10-15 ore poate părea absurdă, mai ales pentru un joc a cărui longevitate este asigurată mai degrabă de multiplayer, însă personal nu pot să trec cu uşurinţă peste acest neajuns.
Să nu mă înţelegeţi greşit, atâta cât este, campania solo este absolut excelentă. Sunt sigur că o voi parcurge din nou. Lupte la sol, lupte în imponderabilitate, dogfighting pe nave monoloc şi kill-uri extrem de satisfăcătoare cu o sumedenie de unelte ale morţii. Sângeros şi onest, esenţa tare amăruie a COD-ului nu se desminte. Pe repede înainte, în maxim cinci ore şi jumătate IW ajunge printre cei drepţi. Dacă nu vă grăbiţi (şi vă sfătuiesc sincer să nu vă grăbiţi), dacă luaţi la rând toate misiunile secundare şi rămâneţi siderati de design-ul şi frumuseţea locatiilor durata vieţii este mărita cam cu vreo două ore.
De departe însă cel mai mare atu este sentimentul pe care îl ai când apeşi trăgaciul controller-ului.
Armele sunt senzaţionale. De la cel mai de bază cuţit folosit pentru ajustarea jugularelor şi până la bestiile grele de metal, fiecare kill se simte până în măduva oaselor. Mai ales dacă ţi-ai asortat PS4-ul cu o pereche de căşti serioase. Personal folosesc cele Silver Wired. Balistica excelează, şuierul proiectilelor te fac susceptibil la infarct. Fără glumă, dacă sunteţi acasă cu căştile pe urechi şi v-a înghiţit ecranul, asiguraţi-vă că nu mai mişună nimeni prin casă, altfel riscaţi să va înghiţi microfonul. True Story!
În multiplayer dinamica se schimbă din multe puncte de vedere. Mi s-a părut că ciclul respawn-trage-mori este un pic prea rapid. Parcă toate gloanţele loveau direct în hipotalamus. Şi trebuie să recunosc, locaţiile de respawn m-au călcat rău de tot pe nervi. Nimic mai supărător decât să reapari undeva, să faci cinci paşi şi să te trezeşti că-ţi zboară ceafa înainte de cel de-al şaselea, din juma de rafală şi doar pentru că Ionel s-a materializat din neant fix în spatele tău.
La început am crezut că sunt întruparea glumei despre eroul ucigaş din single player care în multiplayer îşi ţine maţele în mâini. După ce mi-am şters sângele de pe ochi şi mi-am intrat în ritm, m-am aşezat definitiv în primul sfert de clasament de final de meci. Chiar şi acolo însă mă urmarea senzaţia că eram o bucată de unt alergând printre cuţite încinse.
Combat Riggs-urile amintesc de Black Ops şi vin în şase arome diferite: Warfighter, Stryker, Merc, FTL, Synaptic şi Phantom. M-am specializat cumva pe Phantom. Stealth este calea mea în mai toate jocurile care mi-o oferă. Cu trait-urile potrivite fiecare Rigg poate oferi o experienţă de joc diferită, iar orele trec incredibil de repede.
Criticat în exces pentru abaterea de la bocancul în ţărână, (paradoxal, chiar la începutul campaniei solo, “boots on the ground” e printre primele fraze de misiune pe care le auzi, imediat după o descindere spectaculoasă) CoD: IW se desprinde de serie şi oferă ceva eminamente nou. Grafica excelează, atmosfera acaparează, ropotul armelor asurzeste, iar diversitatea combat-ului precum şi calitatea sunetului oferă o experienţă de gaming ieşită din comun. Pur şi simplu nu înţeleg de ce îi văd pe unii cum se încăpăţânează să critice ceva doar pentru că e diferit. Multiplayer-ul clasic precum şi modul cooperativ anti Zombi, cu atmosfericul sau parc tematic şi miriada de secrete de descoperit, ar putea asigura celui de-al 13-lea joc al seriei o viaţa lungă şi sângeroasă.
Totuşi campania single mult prea scurtă, lipsa de echilibru în punctele de respawn şi cursivitate din multi, cumulează într-un fond de frustrare şi dezamăgire care mă fac să evit notele mai mari de pe claviatură. Pentru o conştiinţă curată, mă opresc la un 7/10 şi un sfat prietenesc să-l jucaţi dacă v-aţi informat din timp şi ştiţi la ce să vă aşteptaţi.
Imagini:
Trailer:
