Solar Ash era în lista mea de jocuri de ceva timp, iar când a fost lansat pe Xbox Gamepass l-am descărcat și jucat din prima zi. Jocul a ieșit inițial pe PC în data de 02.12.2021 și pe console tocmai a fost lansat pe 14.09.2023. Jocul a fost făcut de către studioul care ne-a adus și Hyper Light Drifter și publicat de Annapurna Interactive. După ce am terminat jocul în proporție de 95% (povestea principală, povești secundare și o mare parte din lucrurile ce pot fi colecționate) în aproximativ 8 ore, pot spune că Solar Ash este tot ceea ce și-a dorit Sonic Frontiers să fie când a fost lansat în Noiembrie 2022, dar ca și Sonic, sunt anumite lucruri care împiedică jocul din a deveni un clasic sau un standard pentru jocurile de explorare.
Premiza jocului este simpla: O gaură neagră masiva se îndreaptă către planeta protagonistei, iar guvernele lumii nu pot cădea de acord asupra unei soluții pentru a preveni catastrofa. Rei (personajul pe care jucatorul il controleaza) face parte dintr-o echipa de specialiști ce pleacă spre gaura neagră pentru a găsi o soluție la catastrofa cosmică iminentă ce se apropie. Gaura neagră călătoare este cunoscută în lumea jocului ca Ultravoid-ul, iar rolul echipei din care face Rei parte este să planteze și să activeze Starseed-ul, un dispozitiv ce ar cauza Ultravoid-ul să facă implozie. Rei intră în orizontul de evenimente (suprafața de la granița exterioară a unei găuri negre de unde nimic nu poate scăpa) unde nu mai reușește să intre în contact cu ceilalți colegi care au venit înaintea ei și caută o soluție pentru a putea activa Starseed-ul.
Premiza nu este una complexă, din câte se poate vedea din scurta descriere a jocului, dar ca marea majoritate a jocurilor, este mult mai mult decât premiza inițială. Să începem cu povestea.
Definiția nebuniei dată de către Vaas Montenegro în Far Cry 3: “Să repeți aceleați acțiuni non-stop și să te aștepți la un rezultat diferit”. Cam aceasta este și tema centrală a jocului. În timpul călătoriilor ei, Rei descoperă în Orizontul de evenimente rămășițele altor civilizații din regiunile îndepărtate ale universului ce au încercat să oprească Ultravoid-ul. Avem o civilizație ce seamănă a animale antropomorfice, ce au îmbinat natura cu modernismul, un regat al fungilor, și rămășițele unei lupte intergalactice, toate în culori stridente în tonalități reci. Toate aceste situri sunt scufundate într-o mare de nori turcoaz și toate reprezintă traume uriașe pentru unicul supraviețuitor pe care îl găsim în fiecare. Fiecare supraviețuitor a trecut printr-o traumă de neimaginat, deoarece au pierdut totul. Astfel, prin intermediul misiunilor pe care le parcurgem pentru a-i ajuta vedem cum ei trec prin cele 5 faze ale durerii, așa cum sunt ele explicate în modelul Kubler-Ross:
- Negarea
- Furia
- Negocierea
- Depresia
- Acceptarea
Puținele personaje pe care le întâlnim sunt profund marcate de experiența prin care au trecut, multe refuzând să accepte realitatea (astfel, stadiul negării). Însă nici prin rezolvarea misiunilor nu revin la normalitatea de dinainte, deoarece trebuie să trăiască și să moară cu cunoștința faptului că sunt ultima rămășiță vie a civilizației lor. Personajul cu care Rei are cele mai multe interacțiuni sunt o Inteligență Artificială ce îi răspunde la anumite întrebări și îi dă următorul obiectiv. Această Inteligență Artificială poate activa Starseed-ul, însă aparatul are nevoie de mai multă energie decât are în momentul de față, iar țelul principal în fiecare zonă este să distrugem diferitele tumori ce corup Starseed-ul, pentru a putea genera energia de care are acest aparat nevoie pentru a fi activat.
În fiecare zonă avem câteva puzzle-uri de rezolvat, toate se bazează pe mișcare, deoarece trebuie să distrugem niște seringi care ies din aceste tumori negre pentru a putea scoate la iveală un ochi, care este punctul sensibil ce trebuie distrus pentru a eradica tumora. După ce eradicăm tumora principală, apare boss-ul din regiune, o creatură uriașă cu înfățișări diferite cunoscută sub numele de Remnant. Fiecare Remnant este diferit, unul este un șarpe, altul este un războinic cu o sabie, iar unul este un liliac (sau dragon, în funcție de cum privești). Luptele cu aceștia sunt cinematice, dar frustrante. Rei trebuie să se urce pe fiecare boss și să îl traverseze, distrugând seringile ce apar de-a lungul lor pentru a scoate la iveală acel punct sensibil ce trebuie distrus. Procesul trebuie repetat de 3 ori pentru fiecare boss, iar de fiecare dată, cursa devine mai grea. Astfel, luptele devin anevoioase și obositoare foarte rapid, iar acest aspect este combinat cu faptul că fiecare seringă trebuie distrusă în ordinea în care apare, camera este fixă iar orice mică greșeală o va ucide pe Rei și ne va trimite înapoi la ultimul checkpoint, de unde suntem forțați să începem toată lupta de la început. Frustrarea pe care am simțit-o datorită unei greșeli minore a fost accentuată în lupta cu boss-ul final, unde cea mai mică greșeală te trimite la începutul luptei. Aceste lupte cu boss-ii aduc foarte mult a Shadow of the Colossus, însă jocul celor de la Team Ico a reușit să evoce sentimentul și noțiunea de luptă a lui David cu Goliat, pe când cei de la Heart Machine au reușit să creeze o experiență liniară și cinematică ce trebuie urmată exact așa cum își doresc ei și nu lasă loc de greșeli sau devieri.
După fiecare luptă suntem transportați într-un plan efemer, unde ne confruntăm cu o entitate gigantă și furioasă ce ne ține o predică despre faptul că acțiunile noastre sunt inutile, vor cauza multă durere și nu înțelegem gravitatea a ceea ce facem. Urmărind firul narativ, o să devină clar pe la jumătatea jocului care este marea dezvăluire și ce impact vor avea acțiunile noastre la sfârșit. La finalul fiecărei interacțiuni cu entitatea gigantă denumită Echo, aceasta ne zdrobește în palma sa, pierdem 1 inimă din totalul de inimi pe care le avem și ne trezim în checkpoint-ul zonei unde ne-am luptat mai devreme, unde acum aparatul funcționează și dă energie Starseed-ului. Totalul de inimi, ce reprezintă viața noastră în joc, poate fi mărit prin cumpărarea unui upgrade la inimi de la Inteligența Artificială folosind valuta din joc, Plasma, pe care o culegem în timpul explorării sau în urma luptelor simple cu inamici micuți ce mor într-un combo maxim.
Legat de luptă, am menționat mai devreme prezența inamicilor. Aceștia sunt în mare parte creaturi negre fără sens sau logică, ce mor în câteva lovituri. Nu avem nici un sistem de îmbunătățire a armelor, nici facem rost de nici o super putere care să schimbe modul de luptă, iar în mare parte vom lupta în timp ce patinăm. Luptele 1 la 1 sunt foarte simple, însă când avem de a face cu mai mulți inamici pot apărea probleme, deoarece trebuie să ne ferim de abilitățile și atacurile inamicilor.
Ideea centrală a jocului este explorarea
Ideea centrală a jocului este explorarea. Ai libertatea să mergi oriunde dorești. De aici rezultă că mecanica principală a jocului este mișcarea, iar aceasta trebuie să fie cât mai fluidă. Rei patinează deasupra norilor și suprafețelor din joc, iar senzația este una de libertate absolută, deoarece poți să mergi oriunde îți dorești în joc. Ai văzut în depărtare o catedrală suspendată în aer? Cu siguranță poți ajunge acolo, întrebarea este doar cum vei ajunge acolo. Patinajul și mișcarea sunt executate superb, Rei poate să facă grind pe diferitele bare, și să se propulseze de pe rampe pentru a atinge viteze mari și a sări peste diferite prăpăstii. Pe lângă patinele sale, Rei mai are și puterea de a se trage înspre anumite puncte de ancorare din mediu (de obicei acele seringi menționate anterior sau inamici). Sentimentul invocat de mecanica de mișcare este atât de bine executat, încât am simțit de câteva ori pofta de a scoate patinele și a merge la primul patinoar pe care îl pot găsi deschis în Septembrie.
Lucrul cel mai bun la Solar Ash este aspectul. Totul are un aspect soft, în culorile cu care ne-au obișnuit deja cei de la Hearth Machine, anume: turcoaz, magenta, violet și roz. Acestea sunt culorile principale care vor apărea peste tot, dar fiecare zonă mai are culorile proprii pentru a reprezenta civilizația din acel loc: gri, albastru închis, negru și oranj pentru regatul fungilor, verde, maro și roșu pastel pentru civilizația antropomorfică și galben, gri și verde toxic pentru câmpul de luptă. Multe din aceste locații sunt perfecte pentru poze de fundal pentru desktop, tabletă sau telefon, iar unele sunt atât de plăcute estetic, încât ar merge înrămate și expuse pe pereți. Zonele sunt vaste, iar fiecare zonă are un stil distinct. Singurul lucru pe care le au toate cele 3 zone în comun este faptul că sunt goale și evocă un sentiment de singurătate. Toate zonele reprezintă rămășițele unei civilizații ce a murit ca urmare a faptului că planeta lor a fost înghițită de Ultravoid. Acest sentiment de singurătate poate fi ameliorat sau chiar accentuat de către dialog.
Astfel, dialogul este cu două tăișuri. Rei va vorbi în principal cu Inteligența Artificială și cu Echo, iar din când în când, va interacționa cu acei supraviețuitori pe care i-am menționat, dar interacțiunile sunt scurte și de multe ori sunt un monolog. Dialogul are în principal rolul de a ne direcționa înspre următorul obiectiv, iar povestea este uneori spusă prin scrisori, cărți și înregistrări găsite de către Rei pe parcursul misiunilor pentru supraviețuitori. Rei mai face observații legate de civilizațiile ce au apus și ale căror rămășițe le întâlnim în Ultravoid, sau ne mai dă sfaturi legate de cum trebuie să rezolvăm un puzzle, însă uneori aceste observații sau sfaturi nu sunt binevenite și strică experiența, deoarece nu te lasă să descoperi singur sau să tragi propriile concluzii. În jocul anterior al celor de la Hearth Machine, Hyper Light Drifter, nu am avut nici un dialog.
În concluzie, pot spune că Solar Ash este un joc excelent când vine vorba de aspect și design grafic, dar care nu reușește să atingă țelul pe care și l-a stabilit din punct de vedere al poveștii și al gameplay-ului. La bază, este un joc de explorare cu elemente de puzzle, ceea ce nu îl face un joc rău sau care nu poate fi recomandat, dar problemele cu camera ce devine fixă împreună cu precizia cu care trebuie să parcurgi anumite trasee și frustrarea de a repeta aceeași luptă (cu mici diferențe) la un boss de 3 ori face din Solar Ash un joc pe care îl pot recomanda numai celor curioși de această nișă, fanilor Hyper Light Drifter și The Pathless, sau atunci când acesta este redus.
Recenzie de Tudor-Codrin Enea
Solar Ash este disponibil acum pe Nintendo Switch, PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox Series X/S și PC (Steam).
- Gen: Action, Adventure, Platformer
- Lansare: 02.12.2021/14.09.2023
- Studio: Heart Machine
- Distribuitor: Annapurna Interactive
- Platforme: Nintendo Switch, PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox Series X/S și PC (Steam)
- Clasificare: Teen
- Sistem de Testare: Xbox Series X
- Sinopsis: Încadrat într-un peisaj oniric ireal plin de ruine părăsite ale marilor civilizații trecute, tu joci în rolul lui Rei, un Voidrunner hotărât să nu se oprească în fața nimicului pentru a-și salva planeta de a cădea pradă drumului de foame eternă al Ultravoid-ului.
