Mission: Impossible – Fallout – Recenzie

"În Fallout, cu tot ceea ce este în joc, în ceea ce-l privește, Ethan Hunt dovedește de ce este cel mai valoros erou al filmului de acțiune din această vară."

1
4817
Ascultă acest articol


“Chiar când credeai că știi cine e Ethan Hunt, McQuarrie merge și redefinește ceea ce îl face să funcționeze. Și acest aspect este ceea ce este reprezentativ pentru toate filmele “Misiune: Imposibilă” și la care se referă, în definitiv, la acele mesaje de auto-distrugere, la semnătura seriei și la un amalgam de elemente muzicale.”

Regizor: Christopher McQuarrie

Scenariu: Christopher McQuarrie

Gen: Acțiune, Thriller

Lansare: 3 august

Durata: 2h 27min

Studio: Paramount Pictures

Distribuitor: Ro Image

Clasificare: A.P.13

Actori:

Tom Cruise … Ethan Hunt
Henry Cavill … August Walker
Ving Rhames … Luther Stickell
Simon Pegg … Benji Dunn
Rebecca Ferguson … Ilsa Faust
Sean Harris … Solomon Lane
Angela Bassett … Erica Sloan
Vanessa Kirby … White Widow
Michelle Monaghan … Julia Meade-Hunt
Wes Bentley … Patrick
Frederick Schmidt … Zola
Alec Baldwin … Alan Hunley

Sinopsis:

Adesea, cele mai bune intenții ți se întorc împotrivă, să te bântuie. În  MISIUNE: IMPOSIBILĂ. DECLINUL,  Ethan Hunt (Tom Cruise), împreună cu echipa sa de la IMF – Alec Baldwin, Simon Pegg, Ving Rhames, dar și cu două aliate deja cunoscute – Rebecca Ferguson, Michelle Monaghan, pornesc într-o cursă contracronometru după ce o misiune a luat-o într-o direcție greșită.

Lor li se alătură în  distribuție Henry Cavill, Angela Bassett și Vanessa Kirby, iar Christopher McQuarrie revine ca regizor al noului capitol din serie.

Recenzie

Salutare ”tovarăși cinefili!”

Într-o zi, când Tom Cruise va folosi un baston sau într-un scaun cu rotile, grație unei accidentări făcute cu o motocicletă din timpul filmărilor la aceste filme “Mission: Impossible”, vei regreta că nu-i dai bărbatului recuzita necesară atunci când pune totul acolo pe ecran pentru tine, ca spectator.

Într-o zi, nu chiar astăzi, deoarece “Misiune: Imposibilă. Declinul” este, acum, tot ceea ce ar trebui să fie un film de acțiune de vară – o procesiune delirantă de cascadorii uimitoare, bătălii epice, urmăriri de mașini de ultimă generație și numărătoare inversă de ceas.

Aruncați o grămadă de actori de top în poveste; într-un complot care este la fel de actual cu cele mai recente probleme de la Washington, Londra, și o lume înnebunită și ceea ce obțineți este: tensiune înaltă, miză mai mare, tachinare inteligentă, patos, ba mai mult, momente de genul “Cum naiba au reușit să facă asta?”, mai mult decât poți duce. Este o explozie robustă de gloanțe și sânge, livrată cu o doză sănătoasă de fler.

Ethan Hunt (Tom Cruise) este chemat să recupereze plutoniul lipsă și să îl comercializeze pentru fostul său dușman, interpretat de Sean Harris care revine în acest rol după ultimul film din serie, ”Mission: Impossible: Rogue Nation”, pe care-l capturase, dar care încă îi bântuie visele. El și echipa sa (Ving Rhames, Simon Pegg) aleargă de la Paris la Londra și Pakistan, având pe urmele lor un șef al CIA (Angela Bassett), pe șeful lor (Alec Baldwin), un traficant de arme, Văduva Albă (Vanessa Kirby) și pe” Apostolii” – anarhiști înclinați spre distrugerea globală.

Dar înainte ca Tom Cruise să devină prea scump pentru a se asigura și prea rănit după sprintul târziu, la mijlocul vârstei, ca și cum viața lui și lumea ar depinde de el, ar fi bine să-i arătați puțină dragoste. Deși personajul lui Cruise nu vine niciodată direct și spune cuvintele: “Sunt prea bătrân pentru acest rahat”, filmul demonstrează de ce pur și simplu nu poate să nu mai accepte misiuni imposibile, mergând până la a explica de ce căsnicia lui cu Julia Meade-Hunt (Michelle Monaghan) – personajul celui de-al treilea film care nu a putut să reziste, în timpul scurtei lor perioade de fericire, ea fiind lăsată să se întrebe: “Cine se uită la lume în timp ce mă privește?”. Hunt poate fi aproape maniacul suicidal în cascadoriile sale – sărind de pe acoperișuri fără să se uite, trecând prin intersecții la viteză maximă, învârtindu-se de la înălțimi unde cea mai mică greșeală ar însemna o moarte sigură – dar atâta timp cât este viu, și asta se întâmplă și cu Ilsa, el va risca totul pentru a proteja persoanele iubite și, într-un final, lumea.

Nu încetez să fiu uimit de cât de fascinante sunt aceste filme și de succesul lor durabil. Regizorii se schimbă, poveștile se modifică și, totuși, uimirea apare din nou, la fiecare câțiva ani. “Fallout” îşi câştigă patosul de la personajele de sex feminin şi mizele sale din sensul de mortalitate pe care Cruise & Co îl dau.

Dar câte filme ne dau un manifest terorist?

“Nu poate exista pace fără mari suferințe. Cu cât este mai mare suferința, cu atât mai mare este pacea. “

Hitchcock spunea întotdeauna că “marii ticăloși fac mari thrillere”, iar scenaristul-regizor Christopher McQuarrie din ultimul film” Mission: Impossible” și “Jack Reacher”, a găsit un element important în personajul lui Sean Harris. Un actor roșcat din cinematografia britanică, având la activ filme precum “71”, “24 Hour Party People” și “Harry Brown”, el face un monstru de coșmar și îți umple mintea de coșmaruri. Solomon Lane este un fanatic mesianic, care se joacă cu cuvintele sale, sâsâindu-și amenințările și declarațiile apocaliptice. Hunt nu este singurul om a cărui vise le va bântui.

Există și un ofițer al CIA (Henry Cavill), care ar putea fi un aliat excelent sau un antagonist mortal, o văduvă neagră MI6 (Rebecca Ferguson) care are “istorie” cu Hunt și rețeta unora dintre cele mai gustoase filme de aventură și schimburi de replici pe care le vei auzi, dar, în același timp, și o doză de momente comice. Sigur, obținem o mulțime de “M-am ocupat de el” și “Doar așa am obținut acest lucru clar”, “Trebuie să mergem singuri” și “Am nevoie să ai încredere în mine”, dar asta nu minimalizează cu nimic noua poveste a filmului, ba mai mult, dă greutate, cel puțin personajelor negative din film.

Iar Cavill, cu două fețe, ”năzdrăvan” își dezvăluie o latură sadică pe care “Omul de Oțel” nu o arată niciodată, și își reinventează cariera cu acest personaj. E un adevărat băiat rău în filmul de față. Dar, aici, răufăcătorul este însăși cinismul – nu doar Lane, ci și misteriosul Lark, care a scris un manifest în care insistă că lumea a devenit atât de coruptă, și că trebuie să se confrunte cu un act de mare tragedie pentru a aduce pacea nou-născută. Există cei din guvern care sunt de acord cu el, inclusiv rivalul/partenerul Walker, care are în mod clar mai puțină atenție pentru viața umană decât Hunt. Hunt și Walker sunt o pereche interesantă, fiecare însărcinat cu recuperarea plutoniului, dar destul de neîncrezători unul în celălalt – Walker aparține școlii “Make America great again”, în timp ce Hunt se poate întreba: “Cine a spus că nu este grozav așa cum este?”- și asta creează un sentiment de anticipare pe măsură ce ne pregătim pentru momentul în care acești doi tovarăși nefericiți vor trebui, în cele din urmă, să se confrunte într-o luptă care este, pe cât de filozofică, pe-atât de fizică.

Chiar când credeai că știi cine e Ethan Hunt, McQuarrie merge și redefinește ceea ce îl face să funcționeze. Și acest aspect este ceea ce este reprezentativ pentru toate filmele “Misiune: Imposibilă” și la care se referă, în definitiv, la acele mesaje de auto-distrugere, la semnătura seriei, la un amalgam de elemente muzicale (reinventate aici în moduri strălucite de compozitorul Lorne Balfe, cu instrumente surprinzătoare și orchestrații care abia permit o clipă de calm) până la numărătoarea inversă de 15 minute pe o pereche de dispozitive nucleare care sunt cuprinse în finalul filmului. În comparație cu alți anti eroi din cealaltă franciză, Jack Reacher, Hunt este un băiat cuminte, un tip obișnuit, care ezită atunci când este nevoit să decidă între a salva o viață sau a salva milioane.

McQuarrie reconectează filmele cu seriile de televiziune din anii 1960 și ’70, toate plecând de la “Misiunea ta, dacă alegi să o accepți”, și funcționează perfect.

McQuarrie și producătorul filmului “Annihilation”, Rob Hardy, se potrivesc bine, stabilind cea mai puțin intruzivă tehnică pe care a văzut-o până acum franciza. McQuarrie are încredere să lase materialul să vorbească de la sine în loc să-și impună stilul așa cum a făcut John Woo, de exemplu în cel de-al doilea film M:I. Cu un deceniu în urmă, în același timp, când seria “Misiune: Imposibilă” începuse să se simtă obosită, regizorul Paul Greengrass făcea pionierat cu un șablon agresiv, aproape dezorientat, pentru filmele lui Jason Bourne, care amenința să pună în aplicare acțiunea clasică. Dar McQuarrie crede în crearea de seturi coerente: scenele sale de luptă sunt tensionate, musculare și curate, filmate și editate în așa fel încât geografia spațială să aibă sens. El plasează publicul chiar peste umărul lui Cruise, sau uitându-se la fața actorului, pe măsură ce se străduiește să-și facă griji.

Ethan Hunt nu a întâlnit niciodată o misiune imposibilă

Ethan Hunt nu a întâlnit niciodată o misiune imposibilă, și totuși, pentru ca emoția să funcționeze, audiența trebuie să creadă că acest lucru s-ar putea îndepărta de el. Aici, cu tot ceea ce este în joc, în ceea ce-l privește, Hunt dovedește de ce este cel mai valoros erou al filmului de acțiune din această vară.

Rămâne, așadar, să mergeți să-l vedeți și să decideți singuri dacă vă este pe plac sau nu și vă așteptăm să discutăm despre el. Mission: Impossible – Fallout / “Misiune: Imposibilă. Declinul” va rula la cinema din 3 august și este distribuit în România de Ro Image.

Poster:

Trailer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.