„Atomic Blonde” este agenta sub acoperire într-o misiune explozivă. Cea mai letală asasină MI6 este trimisă în Berlin să rezolve un caz de siguranţă naţională în timp ce revoluţia sufocă străzile germane, iar trădarea este la ordinea zilei.
Regizor: David Leitch
Scenariu: Kurt Johnstad
Lansare: 4 august
Durata: 115 min
Studio: 87Eleven
Distribuitor: Vertical Entertainment
Clasificare: N.15
Actori:
Charlize Theron … Lorraine Broughton
James McAvoy … David Percival
John Goodman … Emmett Kurzfeld
Sofia Boutella … Delphine Lasalle
Sinopsis:
Cel mai de preţ agent al serviciilor secrete britanice, Lorraine Broughton îşi etalează toate atuurile de spion şi apelează în egală măsură la senzualitate şi brutalitate ori de câte ori e nevoie pentru a rămâne în viaţă şi a-şi duce misiunea la bun sfârşit. Singură într-un oraş dominat de haos, ea se asociază cu agentul infiltrat David Percival pentru a deconspira un joc letal de spionaj şi a readuce în ţară un dosar clasificat extrem de important.
Recenzie
Salutare ”tovarăși cinefili!”
În data de 16 mai 2012 apărea pe piață un roman grafic intitulat ”The Coldest City”, conceptul și povestea avea semnătura lui Anthony Johnston, cunoscut pentru un alt roman grafic, intitulat Wasteland. Britanicul s-a înhăitat pentru romanul ce stă la baza filmului despre care o să vorbim mai jos, cu Sam Hart, un alt nume celebru în universul romanelor grafice, pentru lucrări ca Starship Troopers, Judge Dredd, Outlaw: The Legend of Robin Hood și Excalibur: The Legend of King Arthur. Johnston și-a imaginat acest univers al spionilor din timpul Cortinei de Fier, în trei părți, a doua dintre ele fiind ”The Coldest Winter”, un prequel la romanul grafic pomenit mai sus, apărut în decembrie 2016, sub modelarea grafică a lui Steven Perkins, acesta din urmă lucrând la proiecte precum Silent Hill, Max Payne, CSI: Crime Scene Investigation, Se7en, Credence și Pacify.
Să ne întoarcem la ale noastre, și cu tot respectul cuvenit autorului de drept al romanului grafic, mă gândesc la următorul aspect, dacă Ian Fleming ar fi trăit în timpurile noastre și ar fi dat naștere celebrelor sale romane având ca personaj principal o femeie spion, ar fi creat-o după înfățișarea și aspectul lui Charlize Theron. Filmul ăsta are de toate, de la intrigă, dialoguri, atmosferă (apropos se întâmplă în 1989, cu câteva zile înaintea căderii Zidului Berlinului), muzica și tot ce înseamnă arhitectura, ambianța și parfumul acelor vremuri.
Pe scurt filmul ne aruncă în 1989. Cu doar câteva zile înainte de căderea zidului Berlinului, agentul MI6 James Gascoigne este găsit cu un glonţ în cap. În acest moment aflăm că o listă cu numele fiecărui agent secret activ în Uniunea Sovietică este dată dispărut, astfel toate serviciile secrete, britanice, americane şi franceze, se aruncă în luptă pentru a recupera lista. Agenta MI6 Lorraine Broughton trebuie să meargă la Berlin pentru a o recupera, și, în același timp, trebuie să descopere asasinul lui Gascoigne, dar și pe dublul agent Satchet, agent ce juca la două capete.
Regizorul filmului este David Leitch, și din câte știu el este cel ce va regiza Deadpool 2, dar a și colaborat la primul film din franciza John Wick, alături de Chad Stahelski. Scenariul filmului a fost adaptat, după romanul lui Johnston, de Kurt Johnstad, cunoscut peentru alte block-bustere, ca 300, sau 300: Rise of an Empire, așa că aveți toate datele pentru un film greu, bun și cu de toate.
În primul rând vreau să mă opresc puțin asupra scenelor de bătaie și dacă ați văzut cele două filme din seria John Wick, o să vedeți multe asemănări din acest punct de vedere, dar, ce este mai important la filmul de față este faptul că, de această dată, nu Stahelski a regizat și coordonat scenele de luptă, ci Jon Valera, acesta având la activ filme grele, 300, John Wick, The Expendables sau The Wolverine. Scenele de luptă sunt impecabile, iar din punct de vedere al machiajului (ca și efecte ale contactului), sunt la superlativ.
Theron își face treaba foarte bine, cu toate că a avut și dublură la cascadorii, dar mare parte din scenele de luptă corp-la-corp, și le-a făcut singură, și se vede asta cu ochiul liber. Una din cele mai bune scene de luptă din film, pe undeva pe la jumătatea filmului, este între personajul lui Theron și vreo 4 sau cinci agenți ruși, într-o casă. Scena a fost filmată într-un singur cadru, fără tăieturi, și curge impecabil. Îți dă acea imersiune și te transportă în mijlocul acțiunii, și asta grație regizorului de imagine Jonathan Sela (vezi Max Payne) dar și editorului de imagine Elísabet Ronaldsdóttir (vezi John Wick), amândoi cu ștate vechi în industrie. 
Filmul se derulează sub forma unor flashback-uri ale personajului principal, întors la sediul MI6, povestind tot ceea ce s-a întâmplat în misiunea dată. Pe alocuri acest mod de a trece de la un cadru static la unul de acțiune e cam amețitor, să zicem, dar per total nu îți distrage atenția și te ține focusat pe poveste, ceea ce zic eu că este un plus.
Un alt element foarte important în crearea atmosferei sfârșitului anilor ’80 este muzica, foarte bine aleasă și foarte bine integrată în anumite scene. O să-l auzim pe regretatul David Bowie, Depeche Mode, Queen, George Michael și mulți alții. Hituri ale acelor ani; hituri care s-au integrat perfect în toată povestea noastră.
James McAvoy joacă rolul unui alt agent MI6, David Percival, cam dubios, încă de la început, și pe parcursul filmului, la un moment dat chiar previzibil, aflăm care este defapt hramul acestui personaj în tot plotul filmului. John Goodman apare și el, în rolul unui agent CIA, trimis să rezolve murdăria făcută de agentul MI6 interpretat de Charlize Theron. În film, foarte puțin, îl vom vedea pe Bill Skarsgård, în rolul lui Merkel, omul de legătură al personajului interpretat de Theron în Berlinul de Est, parcă gata, gata să ne pregătească pentru ceea ce urmează, și anume IT, un masterpiece al genului horror, semnat de Stephen King, va avea lansarea în octombrie.
Decorurile pentru acest film, din punctul meu de vedere, au fost la fel de importante ca și muzica anilor ’80, și la fel de importante ca și personajele. De ce spun asta… pentru că era obligatoriu ca decorurile și tot ce înseamnă ambianță să te transporte exact în acea perioadă, și Slavă Domnului, producătorii filmului au reușit cu brio acest lucru.
Ca și concluzie, dacă vă doreați un film gen James Bond, dar cu femei, iată că acum îl aveți odată cu lansarea lui Atomic Blonde / ”Atomic Blonde – Agenta sub acoperire” din data de 4 august 2017, distribuit în România de Vertical Entertaiment.
Poster:
Trailer:
