Că tot am avut ocazia să prind un cod pentru private beta-ul continuării unuia dintre cele mai aşteptate jocuri din 2016, Tom Clancy’s The Division, am zis să scriu câteva cuvinte şi să las câteva lucruri clare celor care încă nu sunt siguri dacă este jocul pe care îl vor lua în lună martie sau nu sau pur şi simplu nu au apucat să încerce beta-ul.
De la început o să menţionez că în ciuda hype-ului din 2016 n-am fost, să zicem, cel mai avid fan. Toate elementele erau acolo, Manhattan-ul foarte mişto, vibe-ul ceva post apocaliptic, dar nu Mad Max, mai degrabă post dezastru, totul era ok, însă nu m-a prins deloc. Mai am şi o problemă că acţiunea se întâmpla într-un perpetuum Crăciun şi zăpadă, lucru care mă destabiliza la nivel psihic. Dar nu aia era problema, ci combinaţia de mai multe elemente care mi-au căzut uşor travers şi am renunţat complet să explorez mai departe jocul.
Acum, dintr-un beta de câteva ore pentru Tom Clancy’s The Division 2, câteva nivele, nu ştiu cât de mult mai are în spate, dar pot să spun că mi-a adus foarte mult aminte de original. Cu mici schimbări pe alocuri însă din beta nu pot spune că am văzut un aport de ceva extrem de nou sau inovator seriei. Se schimbă locaţia, deja nu mai este iarnă şi totul pare The Walking Dead… dar fără The Walking Deads şi este genul de joc în care pare că nu poţi să faci prea multe, dar, cu toate astea, întotdeauna găseşti ceva de făcut. În momentul în care am terminat o misiune deodată am văzut pe hartă cum mi-au apărut încă 4. Deci conţinut există.
Pe partea de gameplay şi grafică nu am văzut improvement de la original. Din punct de vedere vizual arata ok, deşi l-am jucat pe PS4 Pro, am înţeles din mai multe surse că şi pe PC duce destul de bine, ceea ce înseamnă că va avea un reach destul de bun pe toate consolele şi pe PC-uri care nu sunt încărcate cu piese vârf de gama, RTX şi toate I-urile cu 100 de core-uri. Am avut câteva momente de texture pops sau texturi care nu erau încă încărcate şi au apărut după câtva timp, dar nimic care să mi se pară deplasat, glitch-uri sau alte elemente de gamedesign care să mă scoată din sărite sau din joc. Nici gameplay-ul nu l-am simţit prea diferit de original, mi-a luat puţin să mă obişnuiesc cu controlul, mai precis X şi O pe controller, dar în general este cam acelaşi sistem de chest high walls din spatele cărora tragi către inamici care sunt şi ei ascunşi. Am pus primul punct la Turret-ul mobil care aproape făcea jumate din muncă pentru mine. Ce nu mi-a plăcut şi ţin minte că şi în ăla original era, dar parcă nu aşa de rău, este shooting-ul în sine. Precizia armelor este inexistentă şi în timp ce inamicii par să te nimerească cu absolut toate gloanţele, dacă alergi descoperit prin nivel (sau putem numi spaţiul poligon de tragere, că nu e departe), tu pe de altă parte tragi atât de imprecis că ai putea să te împuşti singur în picior. Nu pare nici greu dar nici un challenge prea mare nu este, pare să fie ceva de răbdare. în special când m-am înfruntat cu un boss a cărui viaţa părea să nu scadă deşi trăgeam două persoane în el şi un turret şi o grenadă şi tot arsenalul de arme din spate.
Ca să fac o concluzie scurtă şi să revin la ce ziceam la început, pentru fanii originalului aceștia or să primească mai mult The Division, iar pentru cei care nu au fost impresionaţi de original, în continuare va rămâne aceeaşi situaţie. Îmi plac beta-urile în general pentru că îmi oferă o perspectivă asupra jocului un pic mai amplă decât cea a unui demo. Există şanse ca până pe 15 martie să se mai modifice ceva, dar nu cred că mai mult decât nişte tweak-uri şi bug-uri, dacă s-au descoperit pe parcursul acestui beta (eu personal, cum am zis, nu am întâlnit).
Tom Clancy’s The Division 2 va sosi din 15 martie 2019 pe PC, PlayStation 4 și Xbox One.
